CELE MAI PUTERNICE DEZASTRE NATURALE

TAIFUN

În meteorologie un ciclon tropical este o furtună în formă de vârtej, care se formează într-o zonă depresionară tropicală de la suprafaţa oceanelor. Este formată dintr-o masă mare de nori şi furtunoşi care, datorită unui sistem de vânturi circulare puternice se rotesc în jurul unui centru. Energia ciclonului provine din degajarea de căldură provenită din condensarea la altitudine a vaporilor de apă formaţi la suprafaţa oceanului. În sens termodinamic, un ciclon tropical poate fi considerat o maşină termică.

Acest fenomen de condensare ca sursă principală de energie diferenţiază cicloanii tropicali de alte fenomene meteorologice, cum ar fi furtunile din zonele depresionare din zonele temperate, care-şi iau energia din diferenţele de temperatură la întâlnirea unor mase de aer cu temperaturi diferite. De aceea, cantitatea de energie acumulată de un ciclon tropical este în funcţie de timpul cât acest ciclon rămâne deasupra apelor calde, care îi furnizează prin evaporare umiditatea atmosferică necesară dezvoltării. Degajarea lentă a căldurii în urma condensării ridică temperatura în interiorul ciclonului cu 15 - 20 °C faţă de temperatura troposferei în exteriorul ciclonului. De aceea, ciclonii tropicali sunt cunoscute drept furtuni cu nucleu cald. De remarcat că această zonă caldă este numai la înălţime, la suprafaţa solului temperatura este cu câteva grade mai mică decât a zonei din jurul ciclonului datorită reducerii de către nori a insolaţiei şi a precipitaţiilor.

Termenul de „ciclon” se referă la mişcarea generală a fenomenului, o mişcare de rotaţie în sensul acelor de ceasornic în emisfera nordică, respectiv în sens invers acelor de ceasornic în emisfera sudică. Termenul de „tropical” se referă atât la zona predilectă de formare, cât şi la caracteristicile termodinamice ale maselor de aer în care se formează.

În funcţie de intensitate şi de locul în care se produc, cicloanii tropicali sunt cunoscute sub diferite denumiri ca:

• uragan, vânt cu viteza de 30 - 50 m/s (sau orice vânt care, atingând 12 grade Beaufort, provoacă distrugeri). Iniţial, termenul uragan denumea doar ciclonii tropicali din Marea Caraibilor;
• taifun;
• furtună tropicală;
• furtună ciclonică;
• depresiune tropicală.

Cel mai distructiv taifun a fost inregistrat la inceputul secolul al XX-lea. Dezastrul a lovit Hong Kong-ul in anul 1906. Rafalele de vant au avut viteze de pana la 200 de km/ora si nu mai putin de 10.000 de oameni au murit in timpul furtunilor. Un alt taifun foarte puternic a lovit Philippine in anul 1984, insa numarul victimelor a fost incontestabil mai mic: doar 1.363 de persoane ucise si mai mult de 1 milion de oameni lasati fara case in urma furtunii.




ALUNECARE DE TEREN

Alunecările de teren sunt o categorie de fenoneme geologice care cuprinde o gamă largă de mişcări ale solului în lungul unor pante începând de la scurgerile de noroi până la avalanşele de pietre pe versanţi muntoşi. Alunecările de teren sunt determinate de gravitaţie. Oamenii pot contribui şi ei la apariţia acestui fenomen, prin subminare(aceasta se produce, de exemplu, când sunt construite şosele pe suprafaţa unui teren în pantă).

Alunecările de teren sunt fenomene ce au loc pe terenuri în pantă. Ca şi componente, acestea prezintă:

1. râpă de desprindere

1. pat de alunecare

1. treaptă de alunecare

1. corpul alunecării

1. fruntea de alunecare.

Alunecarile de teren reprezinta un fenomen natural destul de des intalnit, care apare in urma despaduririlor excesive sau din cauza terenului instabil. Si acest fenomen poate lua proporti catastrofale. Un exemplu este dezastrul care s-a produs in anul 1970 in Peru. Nu mai putin de 18.000 de oameni si-au pierdut viata.





TSUNAMI

Tsunami sau valul mareic reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se propagă prin apa oceanelor, ca urmare a producerii unor erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau de coastă foarte puternice (7-9 grade pe scara Richter).

Valul tsunami (din limba japoneză: val de port) se propagă diferit faţă de valul obişnuit. În larg, la ape adânci, valul mareic prezintă viteze foarte mari: de la 300m/s la 700m/s, şi se propagă în toată masa apei (pe toata adâncimea oceanului), nu doar la suprafaţă, ca valul obişnuit, creat de vânturi. Înălţimea lui variază de la câteva zeci de centimetri până la câţiva metri. El se înalţă spre coastă, căpătând aspectul unui mal teşit, măturând în continuare fundul oceanului, pentru ca la mal să se manifeste ca un zid de apă care năvăleşte pe uscat.

Semne de coastă la apariţia unui tsunami

La început, apa oceanului se retrage ca din senin. La orizont apare un mic "zid de apă" sau nişte "vălurele", dispuse unele peste altele, ce se reped spre uscat. Apa ocupă cu viteză spaţiul gol creat, şi intră cu viteză mare pe plajă.

Reprezinta un val oceanic urias, care se formeaza in urma unui cutremur. Cel mai distructiv Tsunami din istorie a lovit coasta vestica a Japoniei si a produs nu mai putin de 27.000 de victime. Valul ucigas a facut ravagii in anul 1896.

CUTREMURE

Cutremur sau seism sunt termenii folosiţi pentru mişcările pământului, ce constau în vibraţii originate în zonele interne ale Terrei, propagate în formă de unde prin roci. Aceste vibraţii rezultă din mişcările plăcilor tectonice, fiind des cauzate de o activitate vulcanică.

În unele ţări, cuvântul cutremur este folosit doar pentru acele mişcări ale plăcilor tectonice care provoacă daune majore şi seism sau mişcări seismice pentru cele care trec neobservate.

Scara seismologică a lui Richter este o scală logaritmică, care este folosită pentru a evalua intensitatea cutremurelor.

Cutremure puternice ce devin catastrofe naturale, pot distruge construcţii, clădiri, chiar localităţi întregi, provoacă alunecări de teren, chiar catastrofe naturale. Cutremurele submarine pot declanşa formarea de valuri uriaşe până la 30 de m înăţime atingând viteze neaşteptate (800 km/h), astfel în Oceanul Pacific (Tsunami) a produs pagube foarte mari materiale, cu pierderi de vieţi omeneşti. Ştiinţa care se ocupă cu studiul cutremurului (mişcărilor seismice) se numeşte seismologie.

Multi dintre noi stim ce este si cum se manifesta un cutremur, iar cei care l-au simtit pe cel din 1977 in Romania, sunt probabil terifiati chiar si de termenul in sine. Cel mai mare cutremur inregistrat in istorie a avut loc in China in anul 1556. Numarul victimelor s-a ridicat la aproximativ 800.000.

SECETA

Seceta este o stare extremă, caracterizată prin faptul că o anumită regiune suferă din cauza lipsei necesarului de apă. Seceta poate fi clasificată ca:

• Secetă meteorlogică când domneşte o perioadă mai lungă de timp lipsa completă a precipitaţiilor sau când precipitaţiile cad în cantităţi foarte mici.
• Secetă agricolă când există o cantitate insuficientă de apă necesară agriculturii (provenită din precipitaţii sau ape freatice)
• Secetă hidrogeologică când scade substanţial nivelul pânzei de ape freatice (rezervorul de apă subterană), nivelul apelor curgătoare şi al celor stătătoare.

Cea mai puternica seceta din istoria a afectat zona Sahl din Africa, in anii '80. Numarul victimelor este estimat la jumatate de milion.






INUNDATII

Inundaţia este numele dat procesului de revărsare peste maluri a apelor curgătoare sau a lacurilor. Inundaţiile pot avea loc în timpul viiturilor, în urma ploilor torenţiale, topirii bruşte a zăpezilor etc. Uneori, inundaţiile au loc la gura râurilor de câmpie, în urma acţiunii vânturilor care bat dinspre mare, a cutremurelor de pământ submarine etc. Pentru prevenirea inundaţiilor se construiesc diguri, baraje ş.a. Inundaţiile pot fi provocate şi în mod artificial pentru a iriga terenurile agricole sau pentru a construi lacuri de acumulare.

Cunoscut sub numele de “Raul Galben”, Huang He este apa care a provocat cel mai mare numar de morti la revarsare. In urma inundatiilor din anul 1887, au existat aproimativ 900.000 de victime.



URAGANE

Uraganul Katrina a fost un uragan care s-a format pe 23 august 2005, în timpul sezonului de uragane din Atlantic din acel an şi a cauzat distrugeri masive în Statele Unite ale Americii, pe coasta Golfului Mexic. Majoritatea pagubelor materiale şi a pierderilor de vieţi omeneşti au fost localizate în oraşul New Orleans, care a fost inundat după ce sistemul de diguri din zonă a cedat, în unele cazuri, la mult timp după ce furtuna avansase deja spre continent. ^[1] Alte distrugeri au avut loc în statele Mississippi şi Alabama, la distanţe de până la 160 km de centrul furtunii.

S-a format deasupra Insulelor Bahamas pe 23 august 2005 şi a traversat sudul Floridei cu o putere moderată, doar de categoria I pe scara Saffir-Simpson, cauzând câteva morţi şi inundaţii, după care a căpătat putere brusc, deasupra Golfului Mexic şi devenind unul din cele mai puternice uragane înregistrate vreodată pe mare. Furtuna a slăbit înainte de a sosi a doua şi a treia oară la ţărm, atingând categoria 3 pe scara Saffir-Simpson în dimineaţa zilei de 29 august în sud-estul statului Louisiana, respectiv la limita dintre statele Louisiana şi Mississippi.

Furtuna a cauzat numeroase pagube de-a lungul coastei, devastând oraşele Waveland, Bay St. Louis, Pass Christian, Long Beach, Gulfport, Biloxi, Ocean Springs, and Pascagoula din statul Mississippi. În Louisiana, sistemul de protecţie contra inundaţiilor din New Orleans a cedat în peste 50 de locuri. Aproape toate digurile din dreptul oraşului New Orleans s-au spart când Uraganul Katrina a trecut pe la estul oraşului, inundând 80% din suprafaţa oraşului şi multe din regiunile învecinate timp de mai multe săptămâni.^[1]

Cel puţin 1 836 de persoane şi-au pierdut viaţa din cauza Uraganului Katrina şi a inundaţiilor ce l-au urmat, acesta fiind cel mai mortal uragan din SUA de după Uraganul Okeechobee din 1928. Pagubele materiale produse de Katrina sunt estimate la 81.2 miliarde de dolari americani (la nivelul anului 2005), cele mai mari pagube produse de un uragan din istoria Statelor Unite. Eşecul catastrofal al sistemului de protecţie al oraşului New Orleans a declanşat anchete imediate în cadrul Corpului de Geniu al Armatei SUA, deoarece această instituţie are responsabilitatea, prin mandat al Congresului, de a proiecta şi construi sistemele de protecţie.

Din nefericire pentru Bangladesh, aceasta tara s-a confruntat si cu cel mai distructiv uragan. In urma sa au ramas aproximativ 1 milion de victime.